2. Social · 3. Creative Writing

despre singurătate şi limite / about loneliness and limits


from Cris’s diary – all rights reserved

Thoma_LonelinessSingurătatea urmăreşte mereu ceva anume. Nebunia îi este cea mai bună prietenă iar când prietenia îşi face loc, un nou război se anunţă. Taberele minţii se formează iar omul, ca părinte sau prieten este sacrificat pe nenorocitul de altar sărat al pretenţiilor puse mai mult pentru a-l încerca. Pus să aleagă între facerea de bine pentru sine sau pentru alţii. Aici, acum i se citeşte în inimă. Deciziile sunt luate.

Poate până la urmă este vorba de limite, dar până unde dacă nu există o limită? Am auzit la mulţi că nu există limite. Limitele există, mi s-a demonstrat, cine nu recunoaşte asta înseamnă că e prea mândru să recunoască o slăbiciune.

 

Loneliness always seeks something. Insanity is its best friend and when friendship finds its way, a new war is announced. Camps of mind is formed and the human, as a parent or friend is sacrificed on the fucking salty altar of claims made more to be put to the test. Put to choose between doing good for himself or for others. Here, now is read into his heart. The decisions are made.

Maybe eventually it comes to limits, but to where, if there is a limit? I’ve heard from many that there are no limits. There are limits, it has been demonstrated to me, who does not recognize this mean he’s too proud to admit a weakness.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s