1. Cultură

Fenomenul Raynaud si Boala Raynaud


 

Fenomenul Raynaud

Este caracterizat prin ischemie episodică a degetelor, manifestată clinic prin dezvoltarea secvenţială a palorii degetelor, cianozei şi roşeţii degetelor de la mâini şi picioare după expunere la frig şi reîncălzire ulterioară. De asemenea, stresul emoţional poate precipita fenomenul Raynaud. Modificările culorii sunt de obicei bine demarcate şi sunt limitate la degetele de la mâini şi picioare. Tipic, unul sau mai multe degete vor aparea albe atunci când pacientul este expus la un mediu rece sau atinge un obiect rece. Albirea sau paloarea, reprezintă faza ischemică a fenomenului şi este secundară vasospasmului arterelor digitale. În timpul fazei ischemice, capilarele şi venele se dilată şi cianoza este determinată de sângele neoxigenat care este prezent în aceste vase. Senzaţia de rece, amorţeala sau paresteziile la nivelul degetelor însoţesc adesea fazele de paloare şi cianoză.

În momentul reîncălzirii, vasospasmul arterelor digitale se remite şi fluxul sanguin în arteriolele şi capilarele dilatate creşte dramatic. Această „hiperemie reactivă“ conferă degetelor o culoare roşie strălucitoare. În timpul fazei hiperemice, pe lângă roşeaţă şi căldură, pacienţii prezintă adesea o senzaţie dureroasă, pulsatilă. Deşi răspunsul color trifazic este tipic pentru fenomenul Raynaud, unii pacienţi pot prezenta numai paloare şi cianoză; alţii pot prezenta numai cianoză.

 Fiziopatologie

Iniţial, Raynaud a sugerat că ischemia episodică a degetelor indusă de frig este secundară vasoconstricţiei reflexe simpatice exagerate. Această teorie este susţinută de faptul că la unii pacienţi blocantele alfa-adrenergice precum şi simpatectomia diminuă frecvenţa şi severitatea fenomenului Raynaud. O altă ipoteză susţine că există o hiperreactivitate a arterelor digitale la frig sau la stimuli simpatico normali. De asemenea, este posibil ca vasoconstricţia reflexă simpatică normală să se suprapună bolii vasculare digitale locale sau să existe o activitate crescută a neuroefectorilor adrenergici.

În linii mari, fenomenul Raynaud este separat în două categorii: varianta idiopatică denumită boală Raynaud şi varianta secundară, care este asociată cu alte boli sau cauze cunoscute de vasospasm.

 Boala Raynaud

Această denumire este aplicată atunci când au fost excluse cauze secundare ale fenomenului Raynaud. Peste 50% dintre pacienţii cu fenomen Raynaud prezintă boală Raynaud.

Femeile sunt afectate de aproximativ cinci ori mai frecvent decât bărbaţii şi vârsta la debut este de obicei între 20 şi 40 de ani. Degetele de la mâini sunt afectate mai frecvent decât cele de la picioare.

Episoadele iniţiale pot afecta numai unul sau două vârfuri ale degetelor de la mâini, dar crizele următoare pot afecta întreg degetul şi pot include toate degetele.

Degetele de la picioare sunt afectate la 40% dintre pacienţi.

Deşi vasospasmul la nivelul degetelor de la picioare apare de obicei la pacienţii cu simptome la nivelul degetelor de la mâini, el poate apărea şi singur. Rareori sunt afectaţi lobii urechilor şi vârful nasului.

Fenomenul Raynaud apare frecvent la pacienţii care prezintă şi migrenă sau angină instabilă. Aceste asociaţii sugereză că ar putea exista o cauză comună predispozantă pentru vasospasm.

Examenul fizic este adesea în întregime normal; pulsul radial, ulnar şi pedios este normal. Degetele de la mâini şi picioare pot fi reci între crize şi pot transpira excesiv. Îngroşarea şi indurarea ţesutului subcutanat de la nivelul degetelor, adică sclerodactilia, se dezvoltă la 10% dintre pacienţi. Angiografia degetelor în scopuri diagnostice nu este indicată.

Pacienţii cu boală Raynaud, în general, par a avea forme mai uşoare de fenomen Raynaud. Mai puţin de 1% dintre aceşti pacienţi îşi pierd o parte dintr-un deget. După punerea diagnosticului, boala se ameliorează spontan la aproximativ 15% dintre pacienţi şi evoluează la aproximativ 30%.

Boala Raynaud este de obicei benignă, determinând un uşor discomfort la expunerea la rece şi progresând foarte lent de-a lungul anilor. În puţine cazuri boala evoluează rapid iar cea mai mică schimbare de temperatură duce la schimbări de culoare.

 Remedii naturiste

Băi fierbinţi cu extract de nalbă

Se pun dimineaţa 100 de grame de plantă în doi litri de apă şi se ţine amestecul la rece, timp de 10 ore. Seara, după ce încălzeşti soluţia, stai 20 de minute cu picioarele scufundate în ea. Pentru rezultate bune se fac astfel de băi de două-trei ori pe săptămână.
Masajul picioarelor cu ulei de eucalipt sau cu macerat cu ardei iute. Amestecă cinci linguriţe de ardei iute mărunţit cu jumătate de pahar de oţet şi 250 ml alcool sanitar. Lasă preparatul 7 zile la macerat şi apoi păstrează-l în sticluţe închise la culoare. Masează zilnic mâinile şi picioarele cu soluţia respectivă.
Ceaiul de ginko biloba sau capsulele cu ginko biloba au propietăţi miraculoase în insuficienţa circulatorie periferică.
Ceai revigorant: amestecă păducel, talpa gâştei, măcese, urzică şi coada calului. Apoi foloseşte patru linguri din acest amestec la un litru de apă şi prepară-l sub formă de infuzie. Lasă la răcit, strecoară şi consumă zilnic până la ameliorarea senzaţiei  de mâini şi picioare reci.


Cura cu suc din morcovi şi rădăcină de ţelină are şi ea efecte excepţionale în tratamentul circulaţiei periferice deficitare.
Spanacul reprezintă o sursă formidabilă de fier, iar proteinele din ouă şi carnea de pui sunt şi ele importante pentru asigurarea unei diete echilibrate. De asemenea, suplimentele zilnice de vitamine şi minerale, cum este complexul vitaminic B, au un rol extrem de important în diminuarea efectelor îmbătrânirii, îmbunătăţind circulaţia sangvină deficitară.
Usturoiul are efect vasodilatator şi este bun pentru activarea circulaţiei sangvine. Un efect benefic îl au şi urzicile, varza, hreanul şi algele marine proaspete sau uscate.
Acupunctura stimulează fluxul energetic al corpului, fiind astfel o terapie indicată pentru acest tip de probleme.
Exerciţiile aerobice, alergarea, mersul pe bicicletă, plimbarea, dansul, urcatul scărilor sunt doar câteva dintre activităţile fizice care, practicate regulat, ajută la îmbunătăţirea circulaţiei sangvine, în special în extremităţi.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s